La cirese sau arma contraatacului

0
Posted June 5, 2015 by Lucian Popa in Coltul editorialistului

kunKUN ATTILA (foto)

Cu povestea de mai jos, vreau de fapt să dovedesc că împotriva opiniei generale, nu toţi fotbaliştii sunt proşti. Era o zi spendidă de vară. Dis de dimineaţă soarele ne-a salutat cu strălucirea, căldura şi lumina lui curată. Eram în perioada de pregătire a noului sezon fotbalistic. Terminând antrenamentul de dimineaţă şi masa de prânz, colegul şi prietenul meu din echipă mi-a propus ca până la antrenamentul de după-amiaza să facem o plimbare pe dealurile din jurul municipiului Oradea. În partea de nord-est.

Cunoscând drumul încă din copilărie am pornit cu paşi leneşi în direcţia spitalului nou, având în gând că odată ajunşi acolo să ne pierdem în natura înconjurătoare îmbrăcată în hainele ei de vară, ornamentate cu toate culorile posibile. Ajungând într-o vale în care drumul trecea la poalele grădinilor şi a culturilor de viţă de vie. Mirosul ierbii, a florilor sălbatice, amestecat cu al fructelor, ne-a oferit un desert de parfum de nedescris. În aceste momente am simţit că nefericirea are treabă într-o altă parte. Văzând pomii cu cirese încărcaţi cu fructele lor de culoare vişinie spre negru şi mari cât o nucă, nici nu e de mirare că n-i s-a facut poftă să mâncăm. Pierzând controlul paşilor, ne-am trezit pe lângă un cires, care ca şi o “babă” de la piaţă ne învăţa să gustăm din mafta lui, ceea ce am şi făcut. Fiind în extax, cauzat de orgia gustului, nici petele roşii apărute pe cămaşă nu ne-a putut opri în activitatea noastră. Uitându-mă după cirese şi mai mari şi mai negre, mi-a intrat în panorama privirii, pe crestetul dealurilor depărtate şi figura unui om. Purtând pe spate soarele, am văzut numai conturul lui, cu braţele ridicate, gesticulând ameninţîtor.

– Vine proprietarul!!! am strigat. Hai să fugim.

– Lasă-l să vină, îmi răspunde colegul cu o calmitate de admirat. Mai bagă câteva cirese în gură, iar la fugit nici să nu te gândeşti.

Văzând pericolul venind şi viitorul nostru confuz, am rămas pe loc întrebându-mă ce se îmtâmplă?

Omul sau proprietarul ajungând aproape de noi nu mai termina cu înjurăturile.

– Hoţilor, bandiţilor, tâlharilor, nu vă e ruşine, să-mi furaţi cireşii? Dând vorbelor mai mare greutate prin ridicarea şi mişcarea agresivă a bâtei, dar totodată surprins de faptul că nu am luat-o la fugă. Iar la simpla socoteală matematică că noi suntem doi şi el unul, a dublat nesiguranţa lui.

Eu încremenit cu gura plină pe care am uitat să o mestec, am aşteptat cu mult interes replica prietenului meu, care a venit promt.

– Dar dumitale nu ţi-e ruşine să strigi în halul acesta, pentru câteva boabe de cirese tot dealul te aude. Şi de fapt nici nu ştim că dumneata eşti proprietarul sau ai venit cu noi să guşti. Dacă da, te invităm cu plăcere, iar dacă ne dovedeşti că eşti proprietarul, ceea ce e nu e uşor, îşi dăm 10 lei să te scăpăm de falimentul agricol şi financiar. Şi încă ceva să nu strigi că toţi vecinii află ce “scîrţar” de om eşti. Îşi dau un sfat: la soţia dumitale, dacă ai nu poveti că ai făcut scandal pentru un kilogram de cirese, că te dă afară din casă. Femeile au inimă bună. Şi ca să vezi că suntem oameni corecţi, continuă el, şi te credem pe cuvânt că eşti proprietarul şi nu spunem nimănui, că ţuica pe care o ai tu acasă e făcută de dumneata, sau vrei să spui că ai cumpărat de la magazin. De cireşată sau de vişinată nici nu ami vorbim.

Mulţumit el de răspuns, prietenul meu a mai băgat în gură căteva cirese recoltate pe moment.

Proprietarul cu răsuflarea tăiată şi cu ochii mari deschişi cât două lune pline, tulburat de cele auzite, a rămas fără replică pe limbajul popular a rămas cu gara căscată. S-a întors încet cu capul plecat şi cu braţele atârnate şi a plecat.

Prietenul meu a fost convins că a recâştigat un om de omenie, iar eu că cea mai mare armă pe lumea aceasta este arma cuvântului.

La plecare am avut senzaţia că pomul de cires mi-a făcut semn să mai venim, că el va avea fructe şi la anul pentru toţi.

 


Despre autor

Lucian Popa

Lucian Popa este proprietarul cotidianului online Arena Bihoreana, avand o bogata experienta ca si corespodent sportiv.

0 Comentarii



Fii primul care comenteaza!


Adauga un comentariu


(obligatoriu)