Să nu cădem în extrema cealaltă

Să nu cădem în extrema cealaltă

Conștientizarea și preocuparea pentru calitatea nutrițională a alimentelor devine o caracteristică a tot mai mulți consumatori. Însă, aceste tendințe pot ajunge la extreme.

Ortorexia este o afecțiune care a fost diagnosticată pentru prima dată în 1998 și presupune o obsesie pentru așa-numita „alimentație sănătoasă”.

Dorință de a mânca mai sănătos și de a duce un stil de viață mai bun se poate transforma rapid într-o fixație pentru nutriție, care presupune o dietă rigidă și o listă limitată a surselor de hrană. Spre deosebire de alte tulburări, ortorexia se concentrează mai degrabă pe calitatea alimentelor decât pe cantitate, cu accent extrem pe modul în care alimentele sunt procesate și preparate și pe beneficiile lor pentru sănătate.

Cu toate că efortul inițial poate avea menire să îmbunătățească starea generală de bine, atunci când tendințele obsesiv-compulsive încep să se strecoare, acele bune intenții devin rezultate nesănătoase și pot duce la numeroase efecte secundare, cum ar fi carențe nutriționale, afecțiuni musculare/articulare, scăderea funcției cognitive și izolare sociala.

Alimentația sănătoasă vs. Ortorexie

Cum poți face diferența dintre un stil de viață considerat sănătos și unul care merge prea departe? Aceștia sunt câțiva indicatori cheie la care trebuie să fiți atenți:

Obiceiuri alimentare rigide. Acest lucru este definit ca inflexibilitate totală față de alimentele pe care le consumați și evitarea tuturor alimentelor care sunt considerate „rele”. Eliminarea strictă a întregului grup de alimente – alimente procesate în mod obișnuit, lactate, carbohidrați, zahăr, carne și băuturi alcoolice – ar putea fi un semn că ai depășit o limită.
Fixarea calității alimentelor. Atunci când examinezi ingredientele, etichetele alimentelor și valoarea nutritivă a ceea ce consumi într-o manieră nevrotică, există riscul să cazi în capcana ortorexiei.
Limitarea interacțiunilor sociale. Dacă regulile alimentare auto-impuse duc la evitarea socializării, este timpul să vă reevaluați principiile. Tiparele de alimentație compulsive ar putea duce la o critică excesivă față de obiceiurile alimentare ale celorlalți și la neglijarea relațiilor care nu urmează stiluri sau activități alimentare similare.
Turbulențe emoționale. Preocuparea continuă pentru mâncare și regulile stricte pot duce la rușine, vinovăție, stres și teamă. Aceste sentimente de suferință pot provoca un declin al funcției cognitive și fizice.
Starea de sănătate fizică. Când regulile alimentare devin excesiv de restrictive, aceste tipare se pot preta unei multitudini de preocupări medicale. Malnutriția, anemia, tulburările digestive și pierderea semnificativă în greutate sunt doar câteva afecțiuni care pot rezulta.
În prezent, nu există tratamente clinice dezvoltate special pentru ortorexie, dar mulți experți în tulburări de alimentație tratează ortorexia ca o varietate de anorexie și/sau tulburare obsesiv-compulsivă. O abordare holistică și echilibrată a unei diete sănătoase ar trebui să includă varietate și echilibru, nu privare de anumite alimente.